Nu se mai facuse asa ceva in Arges, nici in prea multe alte locuri nu cred ca se face...Si totusi noi am vrut sa nasim asa ceva, o cupa sportiva pentru copiii nostri speciali.Au alergat, au dat la cos, au tras la poarta...Fiecare cum s-a priceput mai bine...Si s-au priceput. si poate ca s-au priceput si mai bine la a incalzi sufletele celor prezenti... N-am avut ocazia sa vad prea des atat bucurie pe fata unui copil dupa ce a reusit o incercare la cos, desi inainte ratase o alta...Copiii astia au luminat si ne-au luminat ziua. Au dat tot ce au avut mai bun in ei si sunt sigur ca asa ar fi mereu daca si noi le-am da mai des sansa de a face ceva, de a se face utili, folositori. Pana la urma, aceasta cupoa a fost si un mic exercitiu de incluziune sociala. Nu de alta dar le-am bagat si jurnalisti in echipe. Jurnalisti care au luptat si ei cum au putut mai bine pentru copiii ce tocmai devenisera ai lor. Un tricou, o medalie, o cupa de echipa si cate un mic cadou...plus o masa...cam cu asta s-au ales. Nu avem premii de golden league...dar avem suflet, si cu suflet am lucrat pentru a pune la punct aceasta cupa, si tot sufletul ne-a tremurat pana am vazut-o sfarsita cu bine...Lucru mare am realizat, dintr-un lucru mic...Sa speram ca si in anii ce vor veni vom reusi iar sa facem lucruri mari, cu oameni mici...iar eu personal sper sa mia fiu prin Arges, sa ma pot bucura de rezultate, sa ma pot stresa pana vad lucrul dus la bun sfarsit si mai ales...sa fiu cu oamenii pe care ii simt deja aproape de sufletul meu.
Costin Anghel
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu